Testul Adams — pe scurt, „copilul se apleacă în față” — este testul fizic standard de screening pentru scolioză. Persoana se apleacă înainte din șolduri, iar un observator privește de-a lungul spatelui, căutând asimetria: o gibozitate costală ridicată sau o parte mai plină a zonei lombare. Adăugarea unui scoliometru transformă ceea ce vede ochiul într-un număr.

Descris de William Adams în secolul al XIX-lea, testul de aplecare înainte rămâne cea mai folosită verificare de primă linie pentru scolioză, în școli și în cabinete, pentru că este rapid, nu cere echipament și nu presupune iradiere. Are însă și limite reale, pe care oricine îl folosește ar trebui să le înțeleagă: detectează rotația, depinde mult de tehnică și nici nu pune diagnosticul de scolioză, nici nu îl exclude.
În scolioză, vertebrele nu se curbează doar lateral, ci se și rotesc. Rotația duce coastele spre spate pe o parte a toracelui și musculatura paravertebrală spre spate pe o parte a zonei lombare. În picioare, diferența poate fi subtilă. Aplecarea înainte înlătură în bună parte compensarea, iar partea ridicată devine vizibilă ca o gibozitate costală în partea superioară a spatelui sau ca o proeminență lombară în partea inferioară.
Observatorul apreciază dacă cele două jumătăți ale spatelui stau la aceeași înălțime. Un scoliometru așezat de-a curmezișul spatelui, în punctul de diferență maximă, transformă această apreciere în grade — ceea ce face rezultatul ușor de notat și de comparat în timp. Sunt grade de rotație a trunchiului, măsurate la suprafața spatelui, nu grade Cobb de pe radiografie.
| Constatare | Ce poate sugera | Pasul următor obișnuit |
|---|---|---|
| Spatele pare simetric; ATR sub 5° | Nicio asimetrie evidentă a trunchiului la această verificare | Monitorizare de rutină, mai ales în puseele de creștere |
| Diferență ușoară; ATR 5°–6° | Asimetrie discretă, de urmărit; punctul obișnuit de trimitere folosit în programele internaționale pentru copiii supraponderali, la care curbura se vede mai greu | Remăsurați cu atenție; luați în calcul o evaluare de specialitate |
| Gibozitate costală sau proeminență clară; ATR 7° sau mai mult | Pragul de trimitere acceptat în mod curent în programele internaționale de screening (Bunnell) — nu un prag românesc | Cereți o evaluare de specialitate |
| Valoare în creștere cu 2° sau mai mult de la o măsurare la alta | Posibilă progresie, indiferent de valoarea absolută | Cereți o evaluare medicală |
| Valoare mică, dar asimetrie vizibilă, durere sau istoric familial | Este posibil ca verificarea să nu fi surprins problema | Cereți oricum o evaluare |
Testul de aplecare înainte este destul de simplu cât să îl faceți acasă și este o metodă rezonabilă de monitorizare între consulturi — aproximativ la două-patru săptămâni în timpul unui puseu de creștere. Păstrați de fiecare dată aceleași condiții și notați fiecare valoare, cu data ei. Scopul nu este să puneți un diagnostic copilului dumneavoastră, ci să observați o schimbare suficient de devreme cât să puteți acționa.
În România nu există un program organizat de depistare a scoliozei în școli, iar articolele normative care reglementează asistența medicală școlară nu prevăd un test de aplecare înainte. Acoperirea este și ea limitată: potrivit UNICEF România, doar 8,6% dintre unitățile școlare românești au un cabinet medical general, iar în mediul rural, la o populație școlară de 924.053 de elevi, este normat un număr de 21 de medici școlari și 53 de asistenți medicali școlari — cifre care descriu schema de personal, nu oamenii aflați efectiv în posturi (raportul se sprijină pe examinări din 2017 și pe surse din 2021). În practică, testul se face acasă, de către părinte, sau la medicul de familie — cabinetul la care are acces orice familie și care poate elibera un bilet de trimitere către medicul ortoped pediatru.
În practică, testul este un element al unui examen mai larg, care cuprinde postura, nivelul umerilor și al bazinului, lungimea membrelor inferioare, examinarea neurologică, stadiul de creștere și anamneza. Un scoliometru digital adaugă o înregistrare cu dată, care poate fi citită alături de intervalele de imagistică și reduce dependența de impresii reținute din memorie. Notarea valorii, a zonei măsurate și a persoanei care a măsurat face urmărirea în timp mult mai ușoară și îi ajută pe părinți să înțeleagă de ce s-a făcut sau nu o trimitere.
Programați o evaluare dacă valoarea atinge pragul de trimitere, dacă valorile cresc de la o măsurare la alta sau dacă observați umeri inegali, un omoplat proeminent, o talie asimetrică, o gibozitate costală vizibilă la aplecarea în față ori dureri de spate persistente sau care trezesc persoana noaptea. În România, drumul obișnuit începe la medicul de familie, care poate elibera un bilet de trimitere către un medic ortoped pediatru; consultația de specialitate în ambulatoriul public se acordă pe baza biletului de trimitere, iar ortopedia și traumatologia nu face excepție. Medicul ortoped decide dacă este nevoie de o radiografie — singura investigație pe care se poate măsura unghiul Cobb. Există și varianta unei consultații private de ortopedie pediatrică, care nu cere bilet de trimitere și se plătește din buzunar. Rezultatele diferă de la o persoană la alta; examenul medical este cel care stabilește ce înseamnă pentru o anumită persoană un rezultat obținut la o astfel de verificare.
Disponibilă pentru iPhone și Android.
Sursă: van West HM, Herfkens J, Rutges JPHJ, et al. The smartphone as a tool to screen for scoliosis, applicable by everyone. European Spine Journal 2022;31:990–995. Studiul a evaluat metoda de screening ATR cu telefonul la 50 de pacienți cu scolioză idiopatică deja diagnosticată, într-un ambulatoriu de specialitate (unghi Cobb mediu 38,5°), și nu a evaluat o anumită aplicație.