O valoare sub 5° la scoliometru este considerată, în general, mică, iar 7° este pragul de la care majoritatea programelor internaționale de screening trimit persoana la un medic specialist. Sunt repere de screening — nu un diagnostic — iar gradele măsurate cu scoliometrul nu sunt gradele unghiului Cobb de pe radiografie.

Scoliometrul înregistrează unghiul de rotație a trunchiului (ATR): cât de mult se ridică o parte a trunchiului deasupra celeilalte atunci când persoana se apleacă în față. Pentru că măsoară rotația la suprafața spatelui, nu coloana vertebrală însăși, valoarea se citește ca un semnal că merită sau nu o evaluare suplimentară — nu ca un număr care descrie curbura coloanei. Din același motiv, ATR se exprimă în grade, dar acestea nu sunt gradele unghiului Cobb, care se măsoară pe radiografie.
| Valoare | Interpretare obișnuită | Pasul următor obișnuit |
|---|---|---|
| 0°–4° | Valoare mică; asimetriile mici sunt frecvente în populația generală | Continuați monitorizarea de rutină, mai ales în timpul puseelor de creștere |
| 5°–6° | Merită atenție; în programele internaționale de screening acesta este punctul obișnuit de trimitere pentru copiii supraponderali, la care curbura se observă mai greu | Remăsurați cu atenție; luați în calcul o evaluare de specialitate |
| 7° sau mai mult | Pragul de trimitere acceptat în mod curent în programele internaționale de screening | Cereți o evaluare de specialitate |
| Creștere cu 2° sau mai mult | Semnal de progresie, indiferent de valoarea absolută | Cereți o evaluare medicală |
Pragurile de screening sunt un compromis. Dacă linia de trimitere este așezată prea jos, mulți copii sănătoși ajung la investigații de care nu au nevoie; dacă este prea sus, scapă curburi care ar fi beneficiat de atenție timpurie. Nicio sursă profesională românească — minister, casă de asigurări sau societate medicală — nu publică un prag în grade la scoliometru, așa că banda de 5°–7° folosită aici vine din literatura internațională de screening. Pragul de 7° a fost formulat de Bunnell WP („Outcome of spinal screening”, Spine 1993;18(12):1572–80), pe baza screeningului a 1.000 de elevi de liceu: lucrarea estimează că un criteriu de 7° ATR ar duce la trimiterea a 3% dintre cei examinați, față de 12% la 5°, și concluzionează că 7° ATR la orice nivel al coloanei vertebrale este criteriul potrivit; cele două procente sunt rate de trimitere estimate, nu trimiteri observate. Separat, Bunnell 1984 („An objective criterion for scoliosis screening”, J Bone Joint Surg Am 1984;66(9):1381–7) a stabilit, pe date de la 1.065 de pacienți (nu un lot de screening școlar), un unghi minim semnificativ de rotație a trunchiului de 5°, care identifică curburile cu un unghi Cobb de cel puțin 20°. Așadar 5° este un nivel de detecție, iar 7° un nivel de trimitere: nu sunt granițe biologice, ci convenții care pun în balanță curburile ratate și trimiterile inutile. Programele și medicii pot folosi praguri ușor diferite, iar rezultatul depinde de vârstă, de maturitatea osoasă, de tipul curburii și de consecvența măsurării.
O singură măsurătoare este un instantaneu. O serie luată la fel, de aceeași persoană, la intervale constante, spune mult mai mult. Un ATR care urcă constant pe parcursul câtorva luni este semnificativ chiar dacă fiecare valoare în parte pare încă modestă — iar o valoare care sare o dată și apoi revine la nivelul obișnuit reflectă mai degrabă tehnica decât o schimbare reală. De aceea merită cele câteva secunde în plus pentru a nota data, zona măsurată și cine a măsurat. Pentru tehnică, vedeți cum se folosește scoliometrul.
La copii și adolescenți, îngrijorarea este progresia în timpul creșterii, așa că măsurătorile se repetă mai des — aproximativ la fiecare două-patru săptămâni în timpul unui puseu de creștere, iar o tendință crescătoare cere o reacție promptă. Nu vârsta în sine contează, ci creșterea rămasă, pe care o arată maturitatea osoasă (semnul Risser). La adulți, creșterea scheletică s-a încheiat, iar modificările sunt de obicei mai lente și de natură degenerativă; o verificare lunară este de regulă suficientă, cu atenție și la simptome, nu doar la număr. În ambele situații, pragurile de mai sus sunt punctul de plecare al unei discuții cu medicul, nu un înlocuitor al ei.
Cereți o evaluare dacă valoarea atinge pragul de trimitere, dacă valorile cresc de la o măsurătoare la alta sau dacă observați umeri inegali, un omoplat proeminent, o talie asimetrică ori o gibozitate costală vizibilă la aplecarea în față. În România, drumul obișnuit începe la medicul de familie, care poate elibera un bilet de trimitere către un medic ortoped pediatru; consultația de specialitate în ambulatoriul public se acordă pe baza biletului de trimitere, iar ortopedia nu face excepție. Medicul ortoped decide dacă este nevoie de o radiografie — singura investigație pe care se poate măsura unghiul Cobb. Există și varianta unei consultații private de ortopedie pediatrică, care nu cere bilet de trimitere și se plătește din buzunar. Ce înseamnă o valoare pentru o anumită persoană se stabilește doar prin examen medical.
Disponibilă pentru iPhone și Android.
Sursă: van West HM, Herfkens J, Rutges JPHJ, et al. The smartphone as a tool to screen for scoliosis, applicable by everyone. European Spine Journal 2022;31:990–995. Studiul a evaluat metoda de screening ATR cu telefonul la 50 de pacienți cu scolioză idiopatică deja diagnosticată, într-un ambulatoriu de specialitate (unghi Cobb mediu 38,5°), și nu a evaluat o anumită aplicație.