Unghiul de rotație a trunchiului (ATR) se măsoară la suprafața spatelui, cu un scoliometru. Unghiul Cobb se măsoară pe radiografia coloanei vertebrale. Descriu lucruri diferite, se înregistrează în contexte diferite și unul nu poate fi convertit în celălalt.

Ambele valori se exprimă în grade, ambele țin de scolioză și ambele apar în aceeași discuție — exact de aceea se confundă. Unui părinte căruia i se spune că cel mic „are 8 grade” după o măsurare cu scoliometrul i se comunică o valoare ATR, nu diagnosticul unei curbe de 8° a coloanei vertebrale. Înțelegerea diferenței previne și liniștirea falsă, și alarma inutilă.
| Unghiul de rotație a trunchiului (ATR) | Unghiul Cobb | |
|---|---|---|
| Ce măsoară | Rotația trunchiului — cât de mult se ridică o parte a spatelui față de cealaltă | Curbura laterală a coloanei vertebrale, între cele două vertebre cele mai înclinate |
| Cum se măsoară | Cu un scoliometru așezat pe spate, în timpul testului Adams (copilul se apleacă în față) | Cu linii trasate pe o radiografie a coloanei făcută în picioare |
| Cine îl poate măsura | Un asistent medical, un kinetoterapeut, un chiropractician, un cadru didactic sau un părinte | Medicul, pe imaginea radiologică |
| Iradiere | Nu | Da — expunere la radiații, la radiografie |
| La ce folosește | Screening: a decide cine trebuie examinat mai departe | Diagnostic, clasificarea curbei și planificarea tratamentului |
| Punct de acțiune tipic | În literatura internațională, în jur de 7° duce la trimiterea către medic | De la 10° în sus este definiția obișnuită a scoliozei |
| Se poate repeta des | Da — săptămânal sau lunar, dacă este util | Nu — radiografiile se repetă la intervale mari, pentru a limita expunerea |
Scolioza este tridimensională. Coloana vertebrală se curbează lateral, iar vertebrele se rotesc în același timp. Rotația împinge spre spate, pe o parte, coastele și musculatura de lângă coloană — exact asimetria pe care scoliometrul o detectează atunci când persoana se apleacă în față. Pentru că și curba, și rotația provin din aceeași deformare, curbele mai mari tind să vină cu o rotație de suprafață mai mare.
Relația este însă aproximativă. Cât de multă rotație apare la suprafață pentru o anumită curbă depinde de locul curbei pe coloană, de forma cutiei toracice, de compoziția corporală, de flexibilitatea curbei și de poziția persoanei în timpul testului. Două persoane cu același unghi Cobb pot da valori ATR vizibil diferite, iar aceeași persoană poate da valori ATR diferite în aceeași zi, dacă se schimbă adâncimea aplecării sau cine măsoară.
De aceea, regulile de conversie publicate trebuie tratate cu prudență. Cercetarea de screening folosește ATR pentru a decide pe cine să trimită la radiografie, nu pentru a estima un unghi Cobb. Orice relație concretă diferă de la o persoană la alta și de la o tehnică de măsurare la alta.
Da, iar acest lucru îi surprinde pe mulți. Rotația de suprafață se poate modifica odată cu postura, tonusul muscular, greutatea, felul de a respira și tehnica de măsurare, în timp ce curba de dedesubt rămâne neschimbată. Se poate schimba și real, dacă partea de rotație a deformării progresează mai mult decât cea laterală. Se întâmplă și invers: curba poate crește pe radiografie, în timp ce rotația de suprafață arată la fel.
Este încă un motiv să tratați o singură valoare ATR ca pe un semnal de verificare, nu ca pe un verdict, și să păstrați tehnica identică între măsurători, pentru ca o schimbare a numărului să însemne ceva. Vedeți cum se folosește scoliometrul pentru tehnica ce face valorile comparabile.
| Valoare ATR | Interpretare obișnuită | Unghiul Cobb | Interpretare obișnuită |
|---|---|---|---|
| Sub 5° | Valoare mică; monitorizare de rutină | Sub 10° | Nu este clasificată drept scolioză |
| 5°–6° | Merită atenție; în literatura internațională, prag de trimitere pentru copiii supraponderali | 10°–24° | Ușoară; de regulă doar supraveghere |
| 7° sau mai mult | Pragul de trimitere folosit în literatura internațională de screening | 25°–44° | Moderată; la copiii în creștere se discută adesea corsetul |
| Creștere cu 2° sau mai mult | Semnal de progresie; cereți o reevaluare | 45° sau mai mult | De regulă se cere și opinia unui chirurg |
Cele două coloane nu sunt aliniate una cu alta. Sunt puse alăturat doar ca să se vadă la ce folosește fiecare scală: o valoare ATR de 7° nu corespunde unui unghi Cobb de 25°. Nicio autoritate profesională din România nu stabilește un prag la scoliometru; valorile de 5°–7° de mai sus vin din literatura internațională de screening (Bunnell WP, Spine 1993: 7° ATR drept criteriu de trimitere; lucrarea sa din 1984 descrie 5° ca unghi minim semnificativ pentru a identifica curbe cu unghi Cobb de cel puțin 20°). Benzile Cobb din coloana din dreapta sunt cele internaționale. România nu are un ghid clinic pentru scolioză la nivel național, iar sursele românești diferă între ele: formularea predată în ortopedia românească, atribuită lui Stagnara, folosește 0–30°, 30–50° și peste 50°, în timp ce materialele pentru pacienți ale spitalelor românești folosesc frecvent 10–20°, 20–40° și peste 40°. Niciuna dintre ele nu este o normă națională. Decizia aparține medicului ortoped și se ia după examinare, ținând cont împreună de mărimea curbei, de maturitatea osoasă și de evoluția în timp. Despre partea de ATR, pe larg: ce valoare este normală la scoliometru.
Dacă o măsurare arată un ATR crescut, pasul următor este o evaluare medicală — nu un tabel de conversie și nu un autodiagnostic. În România nu există un program de screening pentru scolioză la nivel național, iar medicina școlară acoperă puțin: potrivit UNICEF România, doar 8,6% dintre unitățile școlare românești au un cabinet medical general. Pentru majoritatea familiilor, drumul real începe la medicul de familie, care poate elibera un bilet de trimitere către medicul ortoped pediatru — ortopedia și traumatologia nu se numără printre specialitățile cu acces direct. Medicul examinează spatele, ia anamneza, ține cont de stadiul de creștere și decide dacă radiografia este justificată. Dacă se face radiografia, unghiul Cobb măsurat pe ea devine numărul care ghidează conduita, iar ATR rămâne util pentru monitorizarea fără iradiere dintre controale.
Cereți o evaluare dacă valoarea ATR atinge pragul de trimitere, dacă valorile cresc de la o măsurare la alta sau dacă observați umeri inegali, un omoplat proeminent, o talie asimetrică ori o gibozitate costală vizibilă la aplecarea în față. Primul pas este medicul de familie, care poate elibera biletul de trimitere; acolo unde există un medic școlar, și el îl poate elibera, dar nu se știe dacă o astfel de trimitere este decontată de casa de asigurări pentru consultul de ortopedie, așa că nu vă bazați pe ea. Un consult privat de ortopedie pediatrică se poate face fără bilet de trimitere, contra cost. Rezultatele și conduita potrivită diferă de la o persoană la alta, iar numai un examen medical poate stabili ce înseamnă o valoare pentru un anumit copil.
Disponibilă pentru iPhone și Android.
Sursă: van West HM, Herfkens J, Rutges JPHJ, et al. The smartphone as a tool to screen for scoliosis, applicable by everyone. European Spine Journal 2022;31:990–995. Studiul a evaluat metoda de screening ATR cu telefonul la 50 de pacienți cu scolioză idiopatică deja diagnosticată, într-un ambulatoriu de specialitate (unghi Cobb mediu 38,5°), și nu a evaluat o anumită aplicație.